joi, 20 decembrie 2007
vineri, 7 decembrie 2007
"Cum ai stralucit de sarbatori!"

Asta era tema unui concurs pe care l-am gasit pe internet,pe un forum pe care il frecventez in turele de noapte, mai mult!M-a atras mai mult premiul!Ziceau ca putem castiga o schimbare de look,tuns,vopsit machiaj si o sedinta foto purtand tinute Wilhelmina Arz.Tare!!!!M-am gandit atunci,ce ar fii daca m-as simti intr-o zi precum o vedeta,sa fac ceea ce fac si ele!!Adica sa aiba altii grija de noi,lucru care pentru o femeie este extraordinar, sa stai prin saloane de coafor si cosmetica!Asa ca am participat si am castigat o schimbare de look!M-am simtit precum un fotomodel!Iata ce le-am povestit:
" Cum am stralucit de sarbatori...
Este adevarat ca daca iti pui bijuterii,stai 5 ore la coafor,inca 2 ore la machiaj ,te imbraci cu super hainele care t-i le-ai cumparat din Mall,o sa "stralucesti",probabil in ochii tuturor si mai mult in ochii persoanei dragi.Pentru multa lume "a straluci"asta inseamna.De fapt asta a fost si tema concursului,cum am stralucit noi de sarbatori,cum am facut sa aratam bine,cum ne-am coafat etc.Chiar daca voi pica de la inceput la acest concurs,dar am tinut sa va scriu si eu,nu neaparat pentru castig,desi suna tare bine.Din pacate,sau poate nu chiar din pacate,nu prea e stilul meu sa stau ore in sir la saloane de cosmetica si coafura pentru a stralucii.Cred ca iti trebuie si altceva sa stalucesti!
De exemplu ,la ce m-am gandit prima data cand am vazut tema voastra!Ma gandeam ...cand am stralucit eu?Stiti ce mi-a venit in minte?Sarbatoriile pe care le faceam cu mama cand eram mica si asteptam cu atata nerabdare dimineata de Craciun,atunci cu siguranta toti copii straluceau si nu aveau decat frumusetea naturala.Apoi,m-am mai gandit....hai totusi!!!Cand am "stralucit eu?"Si mi-am adus aminte!!!Acum 2 ani de sarbatori cand m-am trezit in dimineata de Craciun si iubitul meu mi-a dat inelul de logodna! Cred ca atunci straluceam de fericire,deoarece trebuie sa recunoastem,pentru noi ,fetele ,este ceva foarte important acel moment.Atunci ,ciufulita dupa somn,fara sa ajung la baie pentru a ma spala pe ochi,uite asa am "stralucit eu de frumusete" in ochii iubitului meu!Dar, in ziua nuntii am stralucit din toate punctele de vedere,haine ,coafura si machiaj!!!
joi, 6 decembrie 2007
sâmbătă, 1 decembrie 2007
sâmbătă, 25 august 2007
vineri, 20 iulie 2007
Pentru EL!
Poate doua vorbe nu spun nimic,dar ii spun in fiecare zi!Te iubesc!
Pentru fetele nemaritate -CE ESTE UN SOT?
"Un sot este cel care atunci cand ii spune cineva ca este sub papucul nevestei,raspunde,da,dar ce condur minunat..."(GILL kARLSEN)
"O sa ne facem perna din trifoi.Un pat, un gand, un suflet amandoi."(WILLIAM SHAKESPEARE-"Visul unei nopti de vara")
O invatatura pentru viata!
"Un profesor a dat fiecarui student ca tema pentru lectia de
saptamana viitoare sa ia o cutie de carton si pentru fiecare
persoana care ii supara, pe care nu pot sa o sufere si sa o ierte sa
puna in cutie cate o piersica, pe care sa fie lipita o eticheta cu
numele persoanei respective.
Timp de o saptamana, studentii au avut obligatia sa poarte permanent
cutia cu ei: in casa, in masina, la lectii, chiar si noaptea sa si-o
puna la capul patului. Studentii au fost amuzati de lectie la
inceput, si fiecare a scris cu ardoare o multime de nume, ramase in
memorie inca din copilarie.
Apoi, incetul cu incetul, pe masura ce zilele treceau studentii
adaugau nume ale oamenilor pe care ii intalneau si care considerau
ei ca au un comportament de neiertat. Fiecare a inceput sa observe
ca devenea cutia din ce in ce mai grea. Piersicile asezate in ea la
inceputul saptamanii incepusera sa se descompuna intr-o masa
lipicioasa, cu miros dezgustator, si stricaciunea se intindea foarte
repede si la celelalte.
O problema dificila mai era si faptul ca fiecare era dator sa o
poarte permanent, sa aiba grija de ea, sa nu o uite prin magazine,
in autobuz, la vreun restaurant, la intalnire, la masa, la baie, mai
ales ca numele si adresa fiecarui student, ca si tema
experimentului, erau scrise chiar pe punga. In plus, cartonul cutiei
se stricase si ea ajunsese intr-o stare jalnica: cu mare greutate
mai putea sa faca fata sarcinii sale.
Fiecare a inteles foarte repede si clar lectia pe care a incercat sa
le-o explice profesorul cand s-au revazut dupa o saptamana, si anume
ca acea cutie pe care o carasera cu ei o saptamana intreaga nu a
fost decat expresia greutatii spirituale pe care o purtam cu noi,
atunci cand strangem in noi ura, invidie, raceala fata de alte
persoane.
De multe ori credem ca a ierta pe cineva este un favor pe care i-l
facem acelei persoane. In realitate insa, acesta este cel mai mare
favor pe care ni-l putem face chiar noua insine.
In cutia ta cate piersici sunt... si ce ai de gand sa faci cu ele??
O POVESTIOARA MICA CU INVATATURI MARI!
saptamana viitoare sa ia o cutie de carton si pentru fiecare
persoana care ii supara, pe care nu pot sa o sufere si sa o ierte sa
puna in cutie cate o piersica, pe care sa fie lipita o eticheta cu
numele persoanei respective.
Timp de o saptamana, studentii au avut obligatia sa poarte permanent
cutia cu ei: in casa, in masina, la lectii, chiar si noaptea sa si-o
puna la capul patului. Studentii au fost amuzati de lectie la
inceput, si fiecare a scris cu ardoare o multime de nume, ramase in
memorie inca din copilarie.
Apoi, incetul cu incetul, pe masura ce zilele treceau studentii
adaugau nume ale oamenilor pe care ii intalneau si care considerau
ei ca au un comportament de neiertat. Fiecare a inceput sa observe
ca devenea cutia din ce in ce mai grea. Piersicile asezate in ea la
inceputul saptamanii incepusera sa se descompuna intr-o masa
lipicioasa, cu miros dezgustator, si stricaciunea se intindea foarte
repede si la celelalte.
O problema dificila mai era si faptul ca fiecare era dator sa o
poarte permanent, sa aiba grija de ea, sa nu o uite prin magazine,
in autobuz, la vreun restaurant, la intalnire, la masa, la baie, mai
ales ca numele si adresa fiecarui student, ca si tema
experimentului, erau scrise chiar pe punga. In plus, cartonul cutiei
se stricase si ea ajunsese intr-o stare jalnica: cu mare greutate
mai putea sa faca fata sarcinii sale.
Fiecare a inteles foarte repede si clar lectia pe care a incercat sa
le-o explice profesorul cand s-au revazut dupa o saptamana, si anume
ca acea cutie pe care o carasera cu ei o saptamana intreaga nu a
fost decat expresia greutatii spirituale pe care o purtam cu noi,
atunci cand strangem in noi ura, invidie, raceala fata de alte
persoane.
De multe ori credem ca a ierta pe cineva este un favor pe care i-l
facem acelei persoane. In realitate insa, acesta este cel mai mare
favor pe care ni-l putem face chiar noua insine.
In cutia ta cate piersici sunt... si ce ai de gand sa faci cu ele??
O POVESTIOARA MICA CU INVATATURI MARI!
joi, 19 iulie 2007
Hara
E draguta melodia!!Mie imi place mult,ma linisteste si ma bine-dispune!Nu ma face sa ma gandesc la nimic sau la nimeni.Doar melodia....e frumoasa!
Despre "NOU"
V-ati simtit vreodata cand nu stiti sa rezolvati ceva ca iesit dintr-un ou,precum puiul?Asa sunt eu acum aici!!!!
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
